Blog

Povestea lui Catalin sau sansa colectivului de dupa Colectiv

Povestea lui Catalin sau sansa colectivului de dupa Colectiv

Catalin Ilnitchi (33 de ani), inginer de profesie, dar pasionat de fotografie, se afla, in seara zilei de 30 octombrie 2015, in clubul Colectiv. Era acolo in calitate de fotograf, dar si pentru a asculta noul album al trupei Goodbye to Gravity, cu ai carei membri se cunostea foarte bine.

„Eram la 3 metri de stalpul care a luat foc. Desi lumea incepuse deja sa se inghesuie spre iesire, nu m-am panicat, ci m-am gandit doar ca trebuie sa iesim cu totii de acolo. Nu-mi aduc aminte cu exactitate ce s-a intamplat dupa aceea, am doar franturi de memorie. Stiu ca am reusit sa ies, doua fete care iesisera deja m-au ajutat sa ma intind si sa imi revin, apoi am fost dus la ambulanta. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc cu claritate este ca m-am urcat pe targa, m-au invelit si apoi mi-au dat un medicament pentru calmarea durerii”, isi aminteste Catalin, la 3 ani de la dramaticul incident din clubul bucurestean.

Desi, in luna urmatoare a fost inconstient, lucrurile au mers bine in cazul lui, fiind urmarit de „sansa”, asa cum singur recunoaste. Catalin a avut norocul sa aiba in jurul lui un colectiv de oameni – familie, prieteni, medici – care au conlucrat pentru ca el sa se numere printre supravietuitori.

8 zile in spitalul Floreasca

In seara aceea, de 30 octombrie 2015, ambulanta l-a dus pe Catalin la Spitalul de Urgenta Floreasca.

„Intamplarea a facut ca mama mea, care locuieste in Buzau, sa fie la mine in acea seara. A aflat de la televizor ceea ce se intamplase si a inceput, impreuna cu prietenii mei, sa ma caute prin spitale. Intr-un final, m-au gasit la Floreasca”. Catalin prezenta arsuri termice pe aproximativ 25% din suprafata corpului, insa au fost deosebit de afectati plamanii si caile respiratorii.

In perioada 4-7 noiembrie, profesorul David-Michael Linton, directorul sectiei de Terapie Intensiva din cadrul Hadassah Medical Center, alaturi dr. Wargha Enayati si echipa Intermedicas, au vizitat pacientii de la mai multe spitale bucurestene, printre care s-a numarat si Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca. In urma vizitei profesorului Linton, s-a decis evacuarea aeriana a lui Catalin la spitalul Sheba – Tel Ha Shomer din Israel, cel mai mare centru medical din Orientul Mijlociu. Echipa Intermedicas s-a ocupat ca transferul aerian sa se desfasoare in cele mai bune conditii.

„Apropiatii mei s-au consultat cu medicii si, impreuna, au ajuns la concluzia ca transferarea mea in Israel este cea mai buna varianta. Astfel, cu ajutorul Intermedicas, am fost transferat in Israel, la spitalul Tel Ha Shomer”.

Israel, locul unei noi vieti pentru Catalin

Ajuns in Israel, lui Catalin Ilnitchi i s-a facut mai intai un screening general pentru ca medicii de acolo sa aiba o viziune cat mai completa a conditiei sale medicale. Echipa medicala de la spitalul  Tel Ha Shomer a fost coordonata de dr. Josef Haik.

„In fiecare dimineata imi faceau toaleta: ma spalau din cap pana-n picioare, curatau toate ranile, dezinfectau, puneau bandaje, pijamale noi, asternuturi noi, dezinfectau patul si camera. Totul se intampla in camera, in conditii extrem de sterile. Atunci cand era nevoie de investigatii imagistice, se folosea aparatura mobila care era adusa tot in camera”, descrie tanarul inginer conditiile impecabile oferite de spitalul din Israel.

Unul dintre obiectivele cele mai importante a celor de acolo era ca pacientul sa simta cat mai putin durerea pentru ca organismul sa se poate axa pe recuperare.

„Psihiatrul si psihologul din Israel au considerat ca nu e bine ca eu sa am toate detaliile cu privire la ceea ce s-a intamplat; au decis ca, atata timp cat sunt in Israel, nu trebuie sa aflu prea multe despre ceea ce s-a intamplat, sa fiu linistit si sa ma concentrez doar pe recuperare. M-au trezit abia pe 28-29 noiembrie, la o luna de la accident, dar prima amintire o am de pe 1 decembrie. Oricum, amintirile din perioada aceea sunt fractionate”.

Pe toata durata sederii in spitalul din Israel, Catalin a beneficiat si de sprijinul neconditionat al comunitatii de romani de acolo. „Romanii din Israel au fost incredibili. Veneau zilnic sa ne intrebe (pe mine si un alt roman tratat in acel spital) daca avem nevoie de ceva si cum ne simtim”.

Dupa o luna jumatate de tratament si recuperare, Catalin a plecat de acolo cu aproape toate ranile inchise.

„Au spus ca nu ma vor lasa sa plec pana nu se asigura ca nu imi pun sanatatea in pericol si chiar asa a fost. Mi-au facut toate controalele inainte sa plec. Avand o traheostoma, s-au asigurat ca s-a vindecat foarte bine. Inainte sa plecam din Israel au chemat-o pe mama sa ii arate cum se fac bandajele.”

Unitati medicale private si de stat au ajutat la recuperare

Catalin s-a intors din Israel pe data de 21 decembrie. A petrecut sarbatorile de iarna impreuna cu familia iar, in ianuarie 2016, a inceput recuperarea medicala.

 „Partial, recuperarea a inceput chiar din Israel pentru ca, dupa o luna de stat in pat, nu mai puteam merge. Acolo am facut kinetoterapie si terapie ocupationala. Mergeam prin spital, apoi alergam si m-am recuperat mai repede decat se asteptau – ei gandisera un plan  de tratament de vreo 2 luni si ceva”.

In Romania, Catalin a avut din nou noroc, facand recuperarea la Spitalul Militar, cu kinetoterapeutul Cristina Gorgonețu.

„Recuperarea a constat in kinetoterapie si masaj special pe cicatrice, pentru a nu le lasa sa se dezvolte. Cei de la spitalul Militar au fost foarte profesionisti pentru ca facusera schimb de experienta in Belgia, unde au invatat niste tehnici de recuperare pentru pacientii cu arsuri. Inca mai fac recuperate, dar mult mai rar acum: daca la inceput ma duceam zilnic, acum ma duc 1-2 ori pe saptamana”.

Pe langa recuperare, Catalin a avut nevoie si de 5-6 interventii chirurgicale, cu scop estetic si functional. „Am facut cateva operatii la clinica Zetta, cu ajutorul doctorului Dragos Zamfirescu. Am inceput cu degetele, intr-o zona in care grefa se dezvoltase destul de mult si incepuse sa imi limiteze miscarea. O alta operatie am facut-o la mana, unde avusesem o taietura de decompresie, facuta seara incendiului, la Floreasca. A mai fost nevoie de o interventie in zona cefei si a gatului. Apoi, cu sprijinul Clinicii Dr. Felix, am beneficiat de un implant de par. In tot acest proces, clinicile carora le-am cerut ajutorul m-au ajutat fara retineri”.

Pe langa recuperarea medicala, un proces foarte important a fost si recuperarea psihica.

„Din Israel mi-au dat si un tratament preventiv cu antidepresive pentru a elimina aparitia socului post traumatic. Prin martie 2016, am apelat la cei de la Fundatia Estuar si am inceput sa ma vad un psihoterapeut. Un lucru foarte important in recuperarea mea psihica a fost si faptul ca am revenit destul de repede la munca – in februarie 2016 – la doar 3 luni de la incident”.

Lipsa unui medic coordonator

Desi lucrurile s-au legat foarte bine pentru Catalin, in toata aceasta perioada dificila de recuperare a simtit lipsa unui medic care sa il coordoneze si sa ii monitorizeze traseul medical.

„Practic, eu am fost managerul meu de caz in aceasta situatie medicala. Cand a fost vorba de cicatrici, m-am dus la recuperare, la Spitalul Militar si cei de acolo mi-au spus ce trebuie sa fac. Apoi, m-am dus la clinica Zetta, unde sunt multi chirurgi plasticieni si dermatologi care au stiut ce sa-mi faca. Dar, la stat, nu a fost un medic care sa-mi urmareasca evolutia. Ar fi fost ideal sa existe un doctor care sa urmareasca toata partea asta de recuperare; am facut ceea ce am crezut eu ca e bine sau din ce am auzit ca au facut si altii. A fost un puzzle pe care eu l-am pus cap la cap”.

Schimbari mici dupa o tragedie mare

Experienta Colectiv l-a transformat pe Catalin intr-un om mult mai precaut in ceea ce priveste locatiile in care intra. „Nu imi este frica, am devenit doar foarte atent unde intru. Daca intru intr-un loc care nu mi se pare sigur, nu stau. Este o atentie sporita, acum constientizez ce se poate intampla. Atunci nu cred ca lua nimeni in calcul acest scenariu”.

Unul dintre marile regrete a lui Catalin este faptul ca foarte putine lucruri s-au schimbat in bine dupa tragedia de la Colectiv.

„Din pacate, nu s-a intamplat mare lucru. Mici modificari, dar nu ceva notabil. Cred ca a tinut mai mult de constiinta patronilor. Din punct de vedere legislativ, nu s-a intamplat mai nimic. De exemplu, la nivelul Ministerului Sanatatii ar fi putut fi invatate si schimbate foarte multe lucruri”, conchide Catalin, unul dintre supravietuitorii tragediei din urma cu 3 ani.

Sursa foto: mahmur.info

 

 

 

Distribuie:
Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestShare on TumblrEmail this to someone
Inapoi la articole